AICI: ISTORIA PAS CU PAS a Euro! Momentele care au marcat istoria turneului

06 Martie 2020

Cronologia de mai jos se vrea a reprezenta o aducere aminte a oamenilor și evenimentelor, care au transformat EURO dintr-un vis într-o relitate de anvergură maximă, care, în acest an, se va disputa în nu mai puțin de 12 țări.


	AICI: ISTORIA PAS CU PAS a Euro! Momentele care au marcat istoria turneului

1927
Henri Delaunay, secretarul general al Federației Franceze de Fotbal (FFF), și austriacul Hugo Meisl, antrenorul marii echipe naționale a Austriei (așa-numitul Wunderteam) din anii 1930, propun lansarea unei Cupe, destinate echipelor naționale europene. FIFA respinge propunerea, dar Delaunay nu va abandona niciun moment marele său vis.

1954

Proaspăt instalat ca secretar general fondator al UEFA, Delaunay pune bazele unei comisii, alcătuită din trei membri, a cărei misiune a fost aceea de a explora modul în care poate lua ființă o competiție europeană, deschisă echipelor naționale. Propunerea comisiei, de a folosi noul turneu drept competiție de calificare la Cupa Mondială FIFA, primul Congres al UEFA, cel de la Viena, din martie 1955, respinge ideea.Cluburile europene sunt reticente în a-și disponibiliza jucătorii pentru un număr mai mare de meciuri.

Noiembrie 1955
Henri Delaunay moare, dar fiul său, Pierre Delaunay, care îi succede tatălui său în funcția de secretar general al UEFA, continuă demersurile vizând înființarea unei competiții europene a echipelor naționale. “Fie că ne place sau nu”, spunea el, “clipa când, în cele din urmă, competiția europeană va lua ființă se apropie. Mai devreme sau mai târziu, ea va avea susținerea unanimă a asociațiilor naționale”.

Iunie 1958

Propunerea înființării unui campionat european de fotbal revine, în sfârșit, pe agenda Congresului UEFA de la Stockholm, pe 4 iunie, chiar și parte a meniului lecturat de delegații aflați la masa de prânz. Președintele UEFA, Ebbe Schwartz (Danemarca), salvează ziua, declarând că “tragerea la sorți va avea loc pe 6 iunie”, adică două zile mai târziu, dar și cu două zile înaintea debutului Cupei Mondiale FIFA, găzduit tot de Suedia.

Competiția este denumită Cupa Națiunilor Europene, Ebbe Schwartz propunând ca trofeul să poarte numele Henri Delaunay, ca recunoaștere a rolului de pionier al francezului. 17 asociații naționale plătesc taxa de participare, în valoare de 200 de franci elvețieni, pentru a juca la ediția 1958-1960 a turneului, numai că cele patru echipe britanice, împreună cu Olanda, Germania, Italia și Suedia, nu se regăsesc printre doritoare.

Septembrie 1958
Primul meci din cadrul Cupei Națiunilor se desfășoară la Moscova pe 28 septembrie, URSS învingând Ungaria cu 3-1, într-o optime de finală care s-a bucurat de prezența a 100.572 de spectatori. Lui Anatoli Ilyin i-au fost necesare doar patru minute pentru a avea onoarea de a marca primul gol al competiției.

1960

Primul turneu final, cu patru echipe, are loc în Franța, URSS câștigând primul titlu european, grație victoriei cu 2-1 contra Iugoslaviei, la Paris, în iulie 1960. Doi ani mai târziu, competiția, evident în creștere, consemnează prezența la tragerea la sorți a 29 de țări!

1966
Odată cu introducerea meciurilor din cadrul grupelor de calificare, Cupa Națiunilor devine Campionatul European. Fazei grupelor îI urmează sferturile de finală, jucate tur-retur. Faza finală rămâne neschimbată, cu semifinale, o finală pentru locul 3 și finala.

1976

În perspectiva EURO 1976, din Iugoslavia, UEFA renunță la rejucarea finalelor, introducând faimoasele lovituri de departajare. După timpul regulamentar și, apoi, prelungiri, Cehoslovacia, surprinzătoare finalistă, și campioana en-titre, RFG, se aflau la egalitate, 2-2. După ce Uli Hoeness a trimis peste bară lovitura executată, Antonin Panenka și-a păstrat sângele rece și, grație faimoasei sale execuții, a înscris pe mijlocul porții, consfințind următorul hat-trick:
- Primul titlu european al Cehoslovaciei;
- Prima lovitură de departajare care a decis finala;
- Primul jucător care a dat numele tipului special de penalty executat.

1978-1980
Pentru prima oară în istoria EURO, echipele calificate ajung la turneul final după ce au disputat preliminariile. La EURO 1980, în Italia, cele opt finaliste au fost împărțite în două grupe. Câștigătoarele acestora au mers direct în finală, în timp ce ocupantele locului 2 au jucat finala pentru medaliile de bronz.

1984
UEFA redefinește turneul final, introducând semifinalele după disputarea fazei grupelor, dar și renunțând la finala pentru locul 3.

1996
Cu ocazia EURO 1996, din Anglia, UEFA augmentează la 16 numărul echipelor participante la turneul final. A fost o măsură necesară, menită să vină în întâmpinarea dimensiunilor crescânde ale familiei fotbalului european.

2007

UEFA acceptă o solicitare venită din partea Federației de Fotbal a Scoției, sprijinită de Federațiile Republicii Irlanda, Letoniei și Suediei, vizând realizarea unui studiu de fezabilitate, astfel încât turneele finale europene să strângă laolaltă 24 de echipe.

2016
În 2016, numărul participantelor la turneul final crește de la 16 la 24. Demersul UEFA reflectă, de fapt, forța fotbalului european, având un impact semnificativ și imediat la EURO 2016, în Franța. Echipe debutante la un turneu final, cum ar fi Islanda și Țara Galilor, nu numai că au ajuns prima oară la o fază finală europeană, dar au și depășit faza grupelor.

2020
Pentru a marca cea de-a 60-a aniversare a competiției, UEFA a decis să întrerupă tradiția, conform căreia organizarea turneului final revine unei țări sau unui număr maxim de două țări. Meciurile din cadrul EURO 2020 se vor disputa în 12 orașe de pe întreg cuprinsul continentului. Șapte țări vor găzdui în premieră jocuri din cadrul turneului final: Azerbaijan, Danemarca, Ungaria, Republica Irlanda, România, Rusia și Scoția.

Sursa: uefa.com


Stiri Similare